CREZUL NOSTRU
„SchimbaÅ£i opinia publică, daÅ£i-i o altă direcÅ£iune, răscoliÅ£i geniul naÅ£ional – spiritul propriu ÅŸi caracteristic al poporului – din adâncurile în care doarme, faceÅ£i o uriaşă reacÅ£iune morală, o revoluÅ£iune de idei, în care ideea românească să fie mai mare decât uman, genial, frumos. În fine, fiÅ£i români, români ÅŸi iar români!”
​
​
​
​
​
​
​
​
​
​
​
​
​
​
Discursul de la Blaj
Fragment din discursul È›inut de Simion BărnuÈ›iu în Catedrala din Blaj (2/14 Mai 1848).
​
„Care naÅ£iune de pe pământ nu s’ar ridica de la mic până la mare, când îÅŸi vede numărate zilele vieÅ£ii?
Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt ÅŸi naÅ£ionalitatea e libertatea lui cea din urmă; ce preÅ£ mai are viaÅ£a lui după ce ÅŸi-a pierdut tot ce îl face demn să mai fie pe pământ? …
Å¢ineÅ£i cu poporul toÅ£i, ca să nu rătăciÅ£i, pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l trag străinii aÅŸa de uÅŸor în partea lor, cum îi trag pe unii din celelalte clase, cari urlă împreună cu lupii ÅŸi sfâÅŸie pe popor împreună cu aceÅŸtia; nu vă abateÅ£i de la cauza naÅ£ională de frica luptei; cugetaÅ£i că alte popoare s-au luptat sute de ani pentru libertate. Însă vi se va părea lupta cu neputinţă, când se vor ridica greutăţile asupra voastră ca valurile marii turbate asupra unei năvi; când va dezlega principele întunericului pe toÅ£i necuraÅ£ii ÅŸi-i va trimite ca să rupă legăturile frăţiei voastre ÅŸi să vă abată de la cauza ÅŸi amoarea (iubirea) ginÅ£ii noastre la idoli străini; aduceÅ£i-vă aminte atunci cu câtă însufleÅ£ire ÅŸi bărbăţie s’au luptat străbunii noÅŸtri din Dacia pentru existenÅ£a ÅŸi onoarea naÅ£iunii noastre, precum ne-au lăsat scris Bonfiniu cu aceste cuvinte: “Coloniile ÅŸi Legiunile romane, copleÅŸite de Barbari Å£in încă limba romană ÅŸi, ca să nu o piardă, cu totul, atât de tare se luptă, încât se pare că nu s’au bătut atât pentru Å£inerea vieÅ£ii cât pentru neatingerea limbii. Căci comptând (socotind) bine desele inundaÅ£iuni ale SarmaÅ£ilor ÅŸi ale GoÅ£ilor, apoi erupÅ£iunile Hunilor, Vandalilor ÅŸi ale Gepizilor, incursiunile Germanilor ÅŸi ale Lombarzilor, cine nu se va mira foarte că încă s’au Å£inut urmele limbii Romane între Daci ÅŸi GeÅ£i?”
​
AÅŸa FraÅ£ilor! AduceÅ£i-vă aminte atunci că vor striga din mormânt străbunii noÅŸtri: Fiilor! Noi încă am fost nu odată în împrejurări grele, cum sunteÅ£i voi astăzi; noi încă am fost înconjuraÅ£i de inamic în pământul nostru, cum sunteÅ£i voi astăzi, ÅŸi nu de multe ori am suferit doară ÅŸi mai mari rele decât voi; fost-am cu GoÅ£ii, dar nu ne-am făcut GoÅ£i; fost-am cu Hunii, dar nu ne-am Hunit; fost-am cu Avarii ÅŸi nu ne-am Avarit; fost-am cu Bulgarii ÅŸi nu ne-am Bulgărit; cu RuÅŸii ÅŸi nu ne-am RuÅŸit; cu Ungurii ÅŸi nu ne-am Ungurit; cu SaÅŸii ÅŸi nu ne-am NemÅ£it; ci ne-am luptat ca Români, pentru pământul ÅŸi numele nostru ca să vi-l lăsăm vouă împreună cu limba noastră cea dulce ca cerul sub care s’a născut; nu vă nemÅ£iÅ£i, nu vă ruÅŸiÅ£i, nu vă unguriÅ£i nici voi, rămâneÅ£i credincioÅŸi neamului ÅŸi limbii voastre; apăraÅ£i-vă ca fraÅ£ii cu puteri unite în pace ÅŸi în răsboi; vedeÅ£i cum ne-am luptat noi pentru limba ÅŸi Romanitatea noastră; luptaÅ£i-vă ÅŸi voi ÅŸi le apăraÅ£i ca lumina ochilor voÅŸtri, până la voi senatul ÅŸi poporul Roman pe Traian cu legiunile peste Dunăre, ca să vă încoroneze cu laurul nemuririi pentru constanÅ£a ÅŸi bărbăţia voastră!
Dixi et salvavi animam meam.”
Mihai Eminescu
De ce să acÅ£ionăm împreună?
-
Pentru ca România să renască È™i să devină o naÈ›iune puternică È™i respectată.
-
Pentru ca românii să aibă salarii ÅŸi pensii la nivel european
-
Pentru ca tinerii să aibă loc de muncă ÅŸi să câÅŸtige bine în Å£ara noastră. .
-
Pentru ca pensionarii să aibă bani pentru hrană, medicamente ÅŸi să poată călători în lume.
-
Pentru ca bogăţiile ţării noastre să fie valorificate spre binele românilor.
-
Pentru că alte ţări europene aşa au făcut şi au reuşit
-
Pentru că aceste soluţii sunt fundamentate teoretic şi confirmate de comunitatea ştiinţifică europeană şi americană.
-
Pentru dreptate, echitate și pace socială.
MISIUNE
Misiunea Partidului este să promoveze politici publice prin care, într-un orizont de timp de 10-12 ani, să conducă la redresarea ÅŸi dezvoltarea României ÅŸi, prin urmare, să se genereze resursele financiare necesare astfel încât să permită creÅŸterea accelerată a salariilor ÅŸi pensiilor românilor ÅŸi alinierea lor la mediile europene.
Complementar indicatorilor de dezvoltare, PRB îÅŸi va concentra atenÅ£ia asupra indicatorilor salariul mediu, salariul minim ÅŸi pensiile pe care îi consideră indicatori fundamentali pentru redresarea ţării. Până acum au fost aliniate preÅ£urile ÅŸi tarifele însă nimeni nu a avut ca obiectiv programatic aceÅŸti indicatori alineaÅ£i la nivel european.
SCOP
STRATEGIE
-
Scopul strategic este ca România să ajungă în fruntea clasamentelor europene privind competitivitatea ÅŸi nivelul de dezvoltare economică ÅŸi, ca o consecinţă, creÅŸterea nivelului de trai al cetăţenilor români. Pentru a răspunde astfel prevederii articolului 47 din ConstituÅ£ie în care se menÅ£ionează: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică ÅŸi de protecÅ£ie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”
​
-
Partidul va întreprinde toate acÅ£iunile legale pentru a ajunge la guvernare ÅŸi pentru a pune în aplicare Programul de guvernare care să permită, în esenţă, creÅŸterea accelerată a salariilor ÅŸi pensiilor cetăţenilor români.
Viziunea strategică, privind asigurarea unui trai decent pentru toÅ£i cetăţenii trebuie să fie ideea forţă a guvernării. În calitate de viitor partid de guvernământ, Partidul Reformator va coopera cu toate forÅ£ele politice ÅŸi cu cetăţenii astfel încât toate politicile publice care se elaborează ÅŸi implementează să fie subsumate acestui imperativ constituÅ£ional: „să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Partidul pune în centrul guvernării sale cetăţenii români ÅŸi nivelul lor de trai.
Simion Bărnuțiu
IDEI FORȚĂ
ale Proiectului de Å£ară, România Bunăstării
1. Alinierea salariilor ÅŸi pensiilor din România la standardele europene într-un orizont de timp rezonabil de 10-12 ani. Toate strategiile, politicile ÅŸi programele nopastre publice vor porni de la această aliniere obligatorie. Dacă nu se va face, România riscă să se depopuleze.
​
2. Promovarea strategiilor de larga consultare publica si a mecanismelor democratiei participative;
​
3. Analiza diagnostic ÅŸi evaluarea situaÅ£iei economico-sociale în care se află România în raport cu aspiraÅ£iile românilor ÅŸi, comparativ, cu modelele economico-sociale ale ţărilor dezvoltate ale UE.
​
4. DemocraÅ£ie directă. Consultarea live cu cetăţenii pentru a decide Å£inând cont de ceea ce ei doresc. Se va pune astfel punct deciziilor pentru „stăpânirea cetăţenilor” ÅŸi se va da startul unei noi concepÅ£ii de conducere: potrivit aspiraÅ£iilor cetăţenilor ÅŸi pentru cetăţeni.
5. Elaborarea unei strategii de dezvoltare complexă a României având ca bază necesitatea ca prin politicile sale statul să „să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”
​
6. Trecerea în maxim 4 ani la moneda euro. Va pune capăt devalorizării permanente a monedei naÅ£ionale ÅŸi nu se vor mai rata toate Å£intele de inflaÅ£ie ca până acum.
​
7. Reindustrializarea României în parteneriat public privat ÅŸi stabilirea de priorităţi sectoriale de dezvoltare a României. Se va considera prioritate naÅ£ională utilizarea fondurilor structurale ÅŸi se va simplifica accesul la aceste fonduri vizându-se absorbÅ£ia acestora 100%. Se va iniÅ£ia un vast program de reindustrializare ÅŸi de investiÅ£ii publice finanÅ£ate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaÅ£ionale ÅŸi de la diverse fonduri suverane de investiÅ£ii pentru sanatate, educatie, infrastructura.
​
8. Stimularea liberei iniÅ£iative. Relansarea activităţii sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată ÅŸi cel mai mare furnizor de taxe ÅŸi impozite care alimentează bugetul. Stimularea ÅŸi revitalizarea acestui sector va avea ca efect creÅŸterea veniturilor bugetare care vor permite ÅŸi creÅŸterea salariilor în instituÅ£iile publice.
9. Stimularea introducerii în fabricaÅ£ie a invenÅ£iilor, de către oricine, din Å£ară sau străinătate ÅŸi scutirea acestora de impozitul pe profit pe o perioadă de 5 ani. CreÅŸterea investiÅ£iilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică ÅŸi inovare.
​
10. Considerarea IMM-urilor drept cheia dezvoltării economice a României ÅŸi luarea de măsuri în scopul sprijinirii înfiinţării ÅŸi funcÅ£ionării acestora.
​
11. Promovarea unei strategii de Inventariere a patrimoniului de resurse, a patrimoniului imobiliar ÅŸi determinarea corectă a numărului de cetăţeni pe care îi are România.
​
12. IniÅ£ierea de programe speciale privind întoarcerea românilor acasă pe baza unui program investiÅ£ional multianual precum ÅŸi a experienÅ£ei pe care românii au acumulat-o lucrând în străinătate.
​
13. Reevaluarea diasporei, considerarea acesteia ca unul dintre cei mai importani parteneri sociali ÅŸi iniÅ£ierea ÅŸi consolidarea relaÅ£iilor cu aceasta.În viziunea noastră, trebuie neapărat ca dispora să poată fi integrată în politicile publice ale Statului român.
​
14. Mass media - Promovarea prezentei si consultarii mass-media la actiunile de fundamentare a Acordurilor politice, sociale si economice;
15. Educaţie si sanatate - Realizarea acordurilor nationale politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie prioritati de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si finantare garantate pe perioade de minim 10 ani:
16. Cultură -Realizarea Acordurilor politice si social-economice pentru ca sa fie aplicată o strategie centrată pe români ÅŸi românism în context multicultural inclusiv prin sprijinirea creatorilor romani din diaspora bazat pe principiul avantajului reciproc al statului roman si al lor ca si creatori culturali.
17. Apărare – Respectarea angajamentelor Romaniei ca stat membru NATO si UE, precum si aplicarea Parteneriatului strategic cu SUA. Promovarea de acte normative prin care să se stipuleze faptul că pentru înzestrzrez armattei se vor achiziÈ›iona doar utilaje È™i echipamente noi, de ultimă generaÈ›ie È™i la cele mai înalte standade de performanță.
18. Politică externă - Politica externă va continua în acelaÅŸi context al parteneriatului strategic cu SUA, al integrării în UE ÅŸi al apartenenÅ£ei noastre la NATO cu respectarea tuturor tratatelor ÅŸi acordurilor la care România este parte.
​
19. Un obiectiv important va fi integrarea deplină a României în UE prin aderarea României la spaÅ£iul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen,
20. De asemenea trecerea la moneda Euro va fi un obiectiv prioritar.
21. O direcÅ£ie importantă în care vom acÅ£iona va fi aceea de normalizare a relaÅ£iilor externe cu alte state, începând cu vecinii, relaÅ£ii care au fost afectate de anumite declaraÅ£ii, spunem noi, cel puÅ£in nepotrivite de la nivelul PreÅŸedenÅ£iei. Åži avem în vedere relaÅ£iile cu FederaÅ£ia Rusă ÅŸi cu Ucraina.
22. Revizuirea ConstituÅ£iei - Se va face pe bază de consultări cu Guvernul, Parlamentul, societatea civilă pentru realizarea unei platforme comune în vederea revizuirii ConstituÅ£iei. Trebuie delimitată mai clar limita separaÅ£iilor puterilor în stat precum ÅŸi necesitatea controlului reciproc al acestor puteri.
23. Sustinerea promovarii unei legi electorale care să nu mai permită fraudarea alegerilor;
24. Reducerea numărului de parlamentari la 300;
25. Recuperarea resurselor naturale înstrăinate ilegal ÅŸi exploatrea transparentă ÅŸi în regim public privat a acestora.
26. Verificarea din punct de vedere legal a tuturor retrocedărilor ÅŸi privatizărilor ÅŸi răscumpărarea sau confiscarea acelora în care nu s-au îndeplinit obligaÅ£iile contractuale ori s-au comis ilegalităţi
27. Împroprietărirea cetățenilor care au edificat imensa bogăție din perioada socialismului cu acÈ›iuni la companii de stat, existente sau care se vor înfiinÈ›a. Se va face astfel dreptate, aplicându-se principiul ”restitutio in integrum” nediscriminator. Până acum s-au restituit proprietăți doar celor care le-au deÈ›inut până în 1948. Celor care le-au deÈ›inut, în comun, după această dată, li s-au restituit doar 30% (părÈ›ile sociale)
28. Introducerea controlului prin sondaj, pentru a se constata cum judecă instanÈ›ele din România. Pentru că s-a depășit cu mult granniÈ›a proceselor judecate incorect È™i s-a ajuns la utilizarea JustiÈ›iei ca armă politică.