PARTIDUL ACȚIUNEA PENTRU BUNĂSTARE PAB

Direcțiile principale ale Programului

 

Partidului

 

 

Proiect de  țară, România Bunăstării

 

Partidul pe care dorim să-l înființăm este un partid de proiect. Cu scopul esențial, declarat și asumat ca, prin măsuri care s-au dovedit viabile și eficiente, indiferent de sistemul ideologic din care acestea provin, să asigure următoarele: .

 

1. Direcția esențială de acțiune a partidului o reprezintă alinierea salariilor și pensiilor din România la standardele europene într-un orizont de timp de 10 ani. redresarea şi reindustrializarea și dezvoltzrea României, prin investiţii publice, private şi public-private. Pe baza acestei strategii şi ca o consecinţă a impementării investiţiilor şi a altor măsuri de redresare a ţării se creează condiţiile pentru creşterea accelerată a salariilor şi pensiilor cetăţenilor români şi alinierea lor la mediile europene din ţările dezvoltate.

 

Aceasta reprezintă ideea forță, fundamentală a programului nostru și orice politică publică se va elabora va trebui să pornească de la dinamica acestui indicator. Toate celelalte direcții de acțiune vor fi subsumate acestei direcții care, în fond, reprezintă scopul partidului.

 

Este necesară elaborarea unui program, ferm, consecvent și într-un orizont de timp rezonabil, 10 ani, de aliniere a salariului mediu și minim din România la salariile mediu și minim ale țărilor europene dezvoltate. Acest program este, în viziunea noastră, cheia principală, care va permite ruperea cercului vicios în care România se află în ceea ce privește nivelul salariilor și nivelul productivită ii muncii.

 

Tot mai des se invocă lipsa de productivitate a românilor și, ca o consecință imediată, se spune, nu pot fi mărite salariile. Pe de altă parte, la nivelul actual al salariilor, românii nu sunt stimulați să muncească eficient și cu productivitate crescută. Și, evident, nu o fac. Ba, mai mult, unele lucrări științifice relevă că această muncă, având o productivitate scăzută, reprezintă chiar o formă de protest, de rezistență pasivă a acestora față de neplata muncii lor.

 

Așadar nu se măresc salariile pentru că nu avem productivitate crescută și nu avem productivitate crescută pentru că salariile sunt mici și nu se măresc. Acesta este cercul vicios în care ne aflăm și dacă vom continua să menținem nivelul salariilor scăzut vom fi condamnați la stagnare, regres și migrația forței de muncă din România.

 

Prin urmare, ruperea acestui cerc vicios este o condiție obligatorie pentru dezvoltarea României.

 

Însă, din cele de mai sus, nu trebuie trasă concluzia că românii nu ar fi capabili să muncească eficient, cu o mare productivitate a muncii și la standarde de calitate ridicate. Că nu este așa o dovedesc cei peste cinc milioane de români care muncesc în străinătate, care sunt căutați, în cele mai diferite profesii, și care, de cele mai multe ori, îi întrec în productivitate, calitate și ingeniozitate pe autohtonii din țările în care au ales să lucreze. De ce oare? Pentru că acolo, în țările europene dezvoltate, sunt bine plătiți. Poate nu cât sunt plătiți autohtonii dar, oricum, mult mai bine decât în România.

 

În fapt, pentru un salariu minim lunar de cca. 300 de euro, cu prețuri în România mai mari decât în țările occidentale, cât să muncești și, mai ales, de ce să o faci?

 

Așadar soluția ruperii cercului vicios o reprezintă un program de aliniere a salariilor din România la salariile occidentale. Acest program va trebui să fie negociat cu instituțiile

publice, agenți economici, patronate, sindicate, salariații și pensionarii din România. Aceasta reprezintă ideea forță, fundamentală a programului nostru și orice politică publică va trebui să se facă pornind de la dinamica acestor indicatori: nivelul salariului mediu și minim. Propunerea noastră inițială este: salariul mediu va trebui să ajungă în primii cinci ani la cel pu in 60% din slariul mediu european, urmând ca în alți 5 ani să ajungă la cel pu in 90% din salariul mediu european. La fel și pentru salariul minim.

 

Cu astfel de salarii tinerii nu vor mai pleca din România și se creează premisele reîntoarcerii acasă a acelora care, din cauza salariilor proaste din România și a lipsei locurilor de lucru, au ales să părăsească ara și să lucrreze în străinătate.

 

Abordarea problemei pensionarilor din Romania

 

Potrivit strategiei de aliniere a salariilor minim și mediu din România, la cele din UE, implicit, se vor alinia și pensiile. Acestea trebuie să permită pensionarilor să poată avea o viață autonomă și să răspundă trebuințelor și necesităților acestora pentru a avea o viață demnă și utilă în societate.

 

Statul trebuie să-și asume rolul de garant al asigurării unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii săi.

Pensionarii nu sunt și nu trebuie să devină cetățeni de rangul al doilea.

Nivelul de experienta, intelepciune de viata, de competenta si expertiza specializata dupa o cariera profesionala de zeci de ani, merita implinit social prin valorificara lor in interesul societatii spre beneficiul tuturor si spre satisfactia pensionarului ca este pretuit si respectat.

Statul nu trebuie să considere că plata pensiilor ar fi o favoare pe care o face pensionarilor.Pensionarii și-au constituit anticipat pensiile prin plata lunară a contribuțiilor corespunzătoare. Faptul că statul a utilizat aceste sume în alte scopuri și că nu a gestionat eficient fondurile constituite din aceste contribuții nu pot constitui scuze pentru derobarea de responsabilitate a statului. De aceea trebuie reformată din temelii politica de gestionare a fondurilor de pensii atât pentru pilonul I cât și pentru pilonul II.

Strategia alinierii pensiilor la pensiile europene trebuie să pornească de la dimensionarea corectă a acestora astfel încât să satisfacă nevoile de trai, de siguranță, de îngrijire și sănătate, de afectivitate ale pensionarilor. Și trebuie corelată cu coșul zilnic.

Demnitatea ființei umane, a omului la vârsta treia, când puterile fizice in mod natural îi scad, nu mai trebuie afectată și de un cuantum extrem de mic al mărimii pensiei. Asa ceva este nedemn din partea statului. Trebuie ca și cetățenii de vârsta a treia din România să poată trăi asemenea cetățenilor de vârsta a treia din țările dezvoltate ale Europei, cel putin pentru faptul ca au lucrat în conditii mai grele decat in Occident. Adică, pensionarii romani, să trăiască și să se bucure de viață, să fie autonomi, să poată călători și să nu devină o povară pentru copii sau familie.

Modele de astfel de organizare există în lume. Importantă este voința politică de a le adopta și implementa pentu fiecare categorie de pensionari în parte.

Pensionarii sunt o categorie de oameni cu o mare experiență de viață, experiență care ar putea fi utilizată dacă ar exista suficiente proiecte de dezvoltare în Românnia și dacă România ar fi manageriată eficient și performat.

Pensionarea este un drept și nu o obligație. Așa cum munca forțată este interzisă de lege și pensionarea forțată ar trebui  interzisă de lege.

Pensionarea, fiind un drept, ar trebui să se facă doar la cererea celui care dorește să devină pensionar.

Iar menținerea în muncă a cetățenilor care au împlinit vârsta de pensionare ar trebui stimulată prin diminuarea contribuțiilor sociale.

Angajarea pensionarilor și a șomerilor ar trebui, de asemenea, stimulată.

Problema există pentru că guvernările nu au fost și, din păcate, nu sunt în stare să imagineze și să inițieze proiecte publice sau private pentru România care să absoarbă forța de muncă.

La câte sunt de făcut în România a te plânge că ai șomeri ori pensionari care doresc să muncească și nu au unde, nu denotă altceva decât neputința și lipsa de competență și performanță de care au dat și dau dovadă guvernările.

Strategia noastră pentru proiectul de țară „România Bunăstării” vizează atâtea proiecte câte vor fi necesare pentru ca românii să se întoarcă acasă, pentru ca toți șomerii să se poată angaja, pentru ca nimeni să nu mai poată fi pensionat forțat și pentru ca toți pensionarii care doresc să se reangajeze să poată să o facă. Salariul, în cazul reangajării, nu trebuie să afecteze pensia.

 

În articolul 47 din Constituție, se men ionează în mod expres: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” Funcționează în prezent statul și instituțiile sale astfel încât să asigure cetățenilor un trai decent? Răspunsul, fără nici un fel de ezitare, este NU.

 

După cum se cunoaște, nivelul de trai este condiționat, pe de o parte, de nivelul de dezvoltare economio-socială al unei țări și de asemenea, de nivelul de implicare al statului în susținerea cetățenilor aflați în situații dificile. Din păcate, tocmai în perioada crizei, adică atunci când oamenii se aflau în cea mai mare dificultate, Statul Român a ales cea mai proastă politică posibilă. Și anume, să se retragă cât mai mult din economie și din protecția socială, considerând că statul paternalist ar fi de natură comunistă și, prin urmare nu mai corespunde paradigmei sistemului capitalist în care economia românească evoluează. Nimic mai fals. Gândirea economică și politică a lumii a promovat de mult măsuri protecționiste pentru asigurarea bunăstării cetățenilor săi. De fapt, modelul statului bunăstării presupune că statul are un rol important și activ în asigurarea bunăstării cetățenilor prin mecanisme care să asigure echitate și echilibru social între diversele categorii sociale și evident pacea socială.

 

Aceste obiective se asigură prin politici sociale, solidaritate socială, sprijinirea grupurilor defavorizate și asigurarea condițiilor de dezvoltare personală și profesională. Și aceste problematici nu sunt de sorginte comunistă. Este adevărat că statul comunist a pus un accent sporit pe astfel de componente de protecție socială însă ele au fost preluate de la alte sisteme de gândire socio-eonomică.

 

„Primele inițiative ale statului bunăstării modern nu apar in unor țări socialiste, ci au încercat să propună soluții sociale la situații de criză ale pieței în Germania (modelul asigurărilor sociale al lui Bismark), SUA (modelul keynesian) sau Marea Britanie (raportul Beveridge) (vezi și Waddan, 1997)” .

 

Din punctual de vedere al salariului minim lunar România se situează pe ultimul loc loc în Europa (2012: 162 euro/lună) astfel că potrivit acestui indicator riscul de sărăcie în România este extrem de ridicat.

 

Însă, în ultimele decenii și în special în perioada de criză, economia românească a fost supusă unui proces haotic și, de multe ori, corupt de destructurare ca urmare a unor politici de privatizarea proaste astfel încât ramuri întregi ale economiei au fost distruse iar fabricile au fost demolate și mașinile, utilajele și instalațiile au fost tăiate și vândute la fier vechi.

 

Ca atare, în ulltimii ani și în special în perioada crizei, economia a fost în general în descreștere. Odată cu descreșterea economiei a descrescut până la anulare și nivelul de protecție socială aducând întregi segmente populaționale în situații disperate. Pe mulți cetățeni, astfel de situații i-au determinat să părăsesca ara iar pe alții i-au adus în situații dramatice.

 

În concluzie acești ani au fost ani deosebit de grei în special pentru populație ca urmare a politicilor publice proaste și a cheltuirii nechibzuite a banului public. Ca urmare a acestor măsuri populația practic s-a revoltat iar în urma unor largi demonstrații în peste 60 de orașe din ară Guvernul a fost schimbat. Cu toate acestea cercul vicios „nivelul productivității – nivelul salariilor”, nu a fost rupt.

 

Cum se va putea face această aliniere a salariilor din România la nivelul salariilor europene? Evident nu este un proces simplu și nu se poate face bâtând din palme. Dar, în viziunea noastră, acest lucru, absolut necesar, este posibil de realizat în baza unui program strategic într-un orizont de timp de 10-12 ani cu negocierea și acceptarea acestuia de către întreaga societate.

 

Punctul de pornire al  acestui proces îl constituie viziunea potrivit căreia numai creșterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice iar creativitatea, inventica și inovația constituie cheia acestui motor. Punerea în funcțiune a acestui motor, pe baze sănătoase și cu o alinierea treptată, cu un indice anual de creștere, a salariilor astfel încât în orizontul de timp avut în vedere presupune, în viziunea noastră, pe care o vom supune dezbaterii publice și consultărilor cu toate forțele politice precum și cu patronatele și sindicatele, presupune următoarele direcții principale de acțiune și decizie.

 

 

• Stabilirea unui ritm anual de creștere a salariilor care trebuie să fie cunoscut și acceptat de întreaga societate

 

 

• Relansarea activității sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată și cel mai mare furnizor de taxe și impozite care alimentează bugetul. Stimularea și revitalizarea acestui sector va avea ca efect creșterea veniturilor bugetare care vor permite și creșterea salariilor în instituțiile publice.

 

 

• Utilizarea fondurilor structurale prin simplificarea accesului la aceste fonduri și absorbția acestora 100%. Implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, de asemenea, va duce la creșterea veniturilor bugetare,

 

 

• altă direcție importantă o reprezintă inițierea unui vast program de reindustrializare și de investiții publice finanțate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaționale și de la diverse fonduri suverane de investiții. Acestea, vor fi generatoare de cerere de produse și servicii, pe orizontală. Toate acestea vor fi la rândul lor, purtătoare de taxe și impozite care, de asemenea, vor alimenta bugetul.

 

 

• Revizuirea din temelii a modului cum sunt exploatate resursele naturale ale României în sensul că acestea vor trebui exploatate în baza unor contracte de asociere a statului român în parteneriat public-privat Regula trebuie să fie partajarea producției. De aici vor putea proveni importante surse care vor alimenta bugetul.

 

Următoarele direcții ale programului  partidului  sunt fundamental necesare și complementare atingerii scopului partidului.

 

1. Promovarea strategiilor de largă consultare publică și a mecanismelor democrației participative complementare democrației reprezentative;

 

1. Analiza diagnostic și evaluarea situației economico-sociale în care se află România în raport cu aspirațiile românilor și, comparativ, cu modelele economico-sociale ale țărilor dezvoltate ale UE.

 

1. Democrație directă. Consultarea permanentă, pe problemele esențiale, cu cetățenii pentru a  decide ținând cont de ceea ce ei doresc. Se va pune astfel punct deciziilor pentru „stăpânirea cetățenilor” și se va da startul unei noi concepții de conducere: potrivit aspirațiilor cetățenilor și pentru cetățeni.

 

 

1. Elaborarea unei strategii de dezvoltare complexă a României având ca bază necesitatea ca prin politicile sale statul să „să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”

 

1. Trecerea în maxim 4 ani la moneda euro. Va pune capăt devalorizării permanente a monedei naționale și nu se vor mai rata toate țintele de inflație ca până acum. Iar românii vor putea capitaliza ”capital real” nu capital volatil ca până acum.

 

1. Reindustrializarea României în parteneriat public privat și stabilirea de priorități sectoriale de dezvoltare a României. Se va considera prioritate națională utilizarea fondurilor structurale și se va simplifica accesul la aceste fonduri vizându-se absorbția acestora 100%. Se va iniția un vast program de reindustrializare și de investiții publice finanțate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaționale și de la diverse fonduri suverane de investiții pentru sanatate, educatie, infrastructura. (anexe)

 

1. Stimularea liberei inițiative. Relansarea activității sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată și cel mai mare furnizor de taxe și impozite care alimentează bugetul. Stimularea și revitalizarea acestui sector va avea ca efect creșterea veniturilor bugetare care vor permite și creșterea salariilor în instituțiile publice.

 

1. Stimularea introducerii în fabricație a invențiilor, de către oricine, din țară sau străinătate și scutirea acestora de impozitul pe profit pe o perioadă de 5 ani. Creșterea investițiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică și inovare.

 

 

1. Considerarea IMM-urilor drept cheia dezvoltării economice a României și luarea de măsuri în scopul sprijinirii înființării și funcționării acestora.

 

1. Promovarea unei strategii de Inventariere a patrimoniului de resurse, a patrimoniului imobiliar și determinarea corectă a numărului de cetățeni pe care îi are România.

 

1. Inițierea de programe speciale privind întoarcerea românilor acasă pe baza unui program investițional multianual precum și a experienței pe care românii au acumulat-o lucrând în străinătate.

 

1. Reevaluarea diasporei, considerarea acesteia ca unul dintre cei mai importani parteneri sociali și inițierea și consolidarea relațiilor cu aceasta.

 

1. În viziunea noastră, trebuie neapărat ca dispora să poată fi integrată în politicile publice ale Statului român.

 

1. Mass media - Promovarea prezentei si consultarii mass-media la actiunile de fundamentare a Acordurilor politice, sociale si economice;

 

1. Educație si sănatate - Realizarea acordurilor nationale politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie priorități de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si finanțare garantate    pe perioade de minim 10 ani:

 

1. Cultură -Realizarea Acordurilor politice si social-economice pentru ca sa fie aplicată  o strategie centrată pe români și românism în context multicultural inclusiv prin sprijinirea creatorilor romani din diaspora bazat pe principiul avantajului reciproc al statului roman si al lor ca si creatori culturali.

 

1. Apărare – Respectarea angajamentelor Romaniei ca stat membru NATO si UE, precum si aplicarea Parteneriatului strategic cu SUA. Consacrarea principiului potrivit căruia pentru înzestrarea armatei române se vor achiziționa mașini, utilaje și echipamente, exclusiv noi, de mare performanță și ultimă generație. Prin lege vor fi interzise achizițiile second hand.

 

1. Politică externă - Politica externă va continua în același context al parteneriatului strategic cu SUA, al integrării în UE și al apartenen ei noastre la NATO cu respectarea tuturor tratatelor și acordurilor la care România este parte.

 

Un obiectiv important al partidului  va fi integrarea deplină a României în UE prin aderarea României la spațiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen,

 

De asemenea trecerea la moneda Euro va fi un obiectiv prioritar al partidului nostru.

 

O direcție importantă în care vom acționa va fi aceea de normalizare a relațiilor externe cu alte state, începând cu vecinii, relații care au fost afectate de anumite declarații, spunem noi, cel puțin nepotrivite de la nivelul Președenției. Și avem în vedere relațiile cu Federația Rusă și cu Ucraina.

 

19)   Revizuirea Constituției - Se va face pe bază de consultări cu Guvernul, Parlamentul, societatea civilă pentru realizarea unei platforme comune în vederea revizuirii Constituției.

 

Trebuie delimitată mai clar limita separațiilor puterilor în stat precum și necesitatea controlului reciproc al acestor puteri. Principalele aspecte ale revizuirii Constituției vor fi prezentate într-o anexă separată.

 

20) Sustinerea promovarii unei legi electorale care să nu mai permită fraudarea alegerilor;

 

21) Reducerea numărului de parlamentari la 300 cu păstrarea structurii bicamerale a Parlamentului;

 

1. Recuperarea resurselor naturale înstrăinate ilegal și exploatrea transparentă și în regim public privat a acestora.

 

1. Verificarea din punct de vedere legal a tuturor retrocedărilor și privatizărilor și răscumpărarea sau confiscarea acelora în care nu s-au îndeplinit obliga iile contractuale ori s-au comis ilegalități.